veteran de razboi

52 posts

Veteranul de război Coconel Neculai sărbătorit de AMVVD sucursala Buzău la centenar

Eroii nostri Evenimente Veterani

Avea doar 19 ani atunci când, în 1941, Coconel Neculai a plecat la război: „În Cehoslovacia, la Praga, au fost lupte grele până am ajuns în Germania. Erau morții ca bolovanii. Săreai peste ei ca să înaintezi. Eu mă mir cum oi fi scăpat. Pământul era plin de morți. În 1945 ne-a adus în țară” sunt câteva din cuvintele rostite cu emoție de veteranul de război la evenimentul la care a fost sărbătorit de sucursala AMVVD Buzău.

Centenar Coconel Neculai

Echipa de conducere a sucursalei AMVVD Buzău, formată din președintele sucursalei, Dan Nadoleanu, alături de vicepreședinții Bogdan Dragomir si Alexandru-Marius Baciu (de la jandarmi), nu a putut sta deoparte atunci când un erou al României, veteran al celui de-al doilea război mondial ajunge la venerabila vârstă de 100 de ani, așa că au răspuns evenimentului prilejuit de sărbătorirea centenarului unuia din puținii eroi ai Buzăului aflați încă în viață.

„Am luptat contra rușilor, apoi ne-au luat prizonieri și am luptat contra nemților. A trebuit să trecem contra nemților și am luptat până în Germania. Prima dată am luptat cu tunurile antitanc”, a spus Coconel Neculai.

Deși vremea a trecut peste domnia sa, încearcă să-și amintească evenimentele trăite în amănunt și, cu toate că a stat peste trei ani pe front, încă vorbește cu însuflețire despre evenimentele trăite: „Am luptat cu nemții până în Ardeal. Aici ne-au prins rușii și ni s-a zis să nu mai tragem că ne-am aliat cu rușii. Nu am mai tras, rușii s-au pus pe noi și ne-au tocat cu avione, bombe… trăgeau pe noi de pârâia pământul. M-a scăpat Dumnezeu. Am găsit pe marginea drumului o groapă, m-am trântit în ea, doar capul mi se vedea și uite așa am scăpat. Am mânat ce-am mânat, a venit alt stol, am ajuns într-un sat, și iar am săpat. Asta se întâmpla în 1943. În mai 1945, am venit acasă din Germania”, ne-a povestit veteranul de război.

Marcat de evenimentele frontului: ”nu știu cum am scăpat”

„Nu știu cum am scăpat. Morții erau ca florile. Peste tot. Trebuia să fii atent să nu calci peste ei. Am luat capitala Ungaria și a venit căpitanul de acolo în București. Apoi, a venit înapoi și ne-a zis: „Atâta vă trebuie dacă aud pe unul că se retrage”. Noi am spus: „Ne retragem!”. Am venit în țară și ne-a ținut o săptămână. De la Târgu Jiu, ne-a pornit pe poziții. Am luptat până în Germania. Au fost lupte grele, lupte grele. Cai morți, mașini și căruțe răsturnate, oameni morți… de-un metru. Când am ajuns să intrăm în Germania, am mers un kilometru. Apoi, rușii ne-au zis că România nu are voie să intre în Germania. Intră doar America. Pe noi ne-a scos în refacere și ne instruia să ne ducă în Japonia. Dacă nu erau alea două bombe, noi nu mai veneam acasă. Cu bombele astea… a terminat Japonia și noi nu ne-am mai pornit într-acolo”, ne-a mai spus veteranul de răzoi.

Cel mai greu moment de pe front

”Cel mai greu moment a fost la Tatra. Nemții erau pe deal, iar noi pe vale. Și trăgeau de ne făceau praf. A durat o săptămână. S-au retras și apoi am înaintat și noi până în Germania. Când am ajuns în Cehia, rușii au făcut un cordon și au intrat în nemți. Scoteau ce găseau… fruntași, ofițeri, căpitani. Ce găseau îi împușcau și îi cărau cu mașinile într-o groapă. După aceea, noi am scăpat. Morți peste tot. Am multe amintiri, dar nu le mai țin minte de atâția ani. Am stat prin tranșee, numai prin gropi. Nu credeam că mai vin acasă. Câți morți erau ca bolovanii… cădeam peste ei. Credeam că o să îmi vină și mie rândul. A dat Dumnezeu să scap, m-a ferit și uite că am ajuns în etatea de astăzi. Sunt cel mai bătrân în satul ăsta, din Gherăseni (Buzău). Eu am rămas”, ne-a mai spus veteranul nostru.

La multi ani!

Având obiecte specifice în brațe, reprezentanții sucursalei AMVVD Buzău, au onorat, prin veteranul de război Coconel Neculai înaintașii și sacrificiile făcute de aceștia pe câmpurile de luptă ale celui de-al doilea război mondial și l-au cinstit așa cum se cuvine pe cel ce, încă, ne dă o lecție de viață prin simpla sa prezență.

Veteranul de război Constantin I. Radu sărbătorit la centenar

Articole Eroii nostri Veterani

Azi, 08 februarie 2022, veteranul de război, căpitan în retragere Constantin I. Radu, împlinește 100 de ani. AMVVD sucursala Vâlcea l-a sărbătorit la centenar și i-a oferit o diplomă aniversară și un coș de cumpărături.


Veteranul nostru de război a luptat doi ani în cel de-al II-lea Război Mondial până când a fost rănit și nu a mai fost posibilă încadrarea sa ca militar combatant.


Își pierde soția de tânăr dar niciodată optimismul, atitudinea pozitivă și credința în valorile strămoșești care-i dau puterea de a trece peste toate greutățile vieții. Tot ce a realizat în viața sa a fost săvârșit cu mândria și bucuria lucrului bine făcut, din suflet pentru alte suflete. Vitalitatea sa nestăvilită, care l-a menținut activ până la această vârstă, l-a apropiat întotdeauna de cei foarte tineri care căutau și se bucurau de prezența sa inspirațională.

Fire extrem de sociabilă și activă, a suportat cu greu limitările impuse de situația sanitară prezentă, cel mai mult lipsindu-i întâlnirile cu prietenii săi, unii dintre ei veterani de război ca și dumnealui.


Înțelegem acum secretul longevității sale – un om care a oferit celor din jur atâta dragoste sinceră și dezinteresată, a primit înapoi pe măsura sufletului său minunat, căci iubirea înseamnă viață. Acesta a fost cel mai frumos cadou pe care familia sa, prietenii și cunoscuții săi i l-au făcut de-a lungul întregii sale vieți.


Cu ocazia împlinirii a 100 de ani îi dorim veteranului nostru multă sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!


La mulți ani!

🖋️ Slabu Gabriel
📸 Dinescu Laurentiu

LA MULȚI ANI SĂNĂTOȘI, veterane Ionică Juvale!

Articole Evenimente Important

Nea Ionică Juravle din Todireni a intrat astăzi în rândul centenarilor! Astfel, locotenentul-colonel în rezervă Ioan Sorin Ciobanu, vicepreședintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” – Sucursala Botoșani împreună cu Petru Toma, primarul comunei Todireni, și cu președintele Consiliului Județean, doamna Doina Federovici au ținut să fie alături de veteran la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani oferindu-i mici simboluri ale prețuirii pe care i-o purtăm.

Nea Ionică este unul dintre botoșănenii de la care avem ce învăța. Este întruchiparea devotamentului, a iubirii față de țară și a puterii de sacrificiu. Este omul care a îndurat războiul, pentru ca noi să fim astăzi un popor întreg și unit. Este unul dintre botoșănenii care nu au căutat scuze și nu au dat înapoi atunci când România a avut mai mare nevoie de ei – în cel de Al Doilea Război Mondial.

Îi mulțumim pentru că ne-a primit și ne-a împărtășit din memoriile dumnealui și îi urăm multă sănătate. Mulțumim nea Ionică și pentru cuvintele frumoase rostite pentru noi, pentru că exiști.

„Mulțumesc domnului locotenent-colonel în rezervă Ioan Sorin Ciobanu, vicepreședintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” – Sucursala Botoșani dar și celorlalți veterani botoșăneni din teatrele de operații membri ai asociației, pentru mesajele înscrise pe drapelul pe care cu mândrie astăzi l-a primit nea Ionică din partea lor și l-a purtat pe umeri”, a declarat la sfârșit de activitate președintele Consiliului Județean.

Veteranul de război mr.(rtr.) Vasile MUNTEAN sărbătorit de AMVVD Alba la centenar

Eroii nostri Veterani

Astăzi am onorat promisiunea pe care i-am facut-o veteranului de război mr. (rtr.) Vasile MUNTEAN când l-am vizitat în primăvară cu ocazia Zilei Veteranilor de Război de a-i fi alături la împlinirea venerabilei vârste de 100 ani. Au mai fost prezenți la acest moment deosebit de emoționant alături de familia acestuia, primarul localității Ohaba, domnul Adrian Nicolae MIHĂLTAN și președintele filialei Alba a ANCMRR, col. (rtr.) Nicolae PANDURU.

Veteranul de război Vasile MUNTEAN a fost încorporat la data de 23.02.1943 în cadrul Regimentului 82 Infanterie “Târnăveni”, unitate alături de care participa la campania din Est în perioada 07.04 – 23.08.1944. Cade prizonier la 23.08.1944 urmând o perioada care l-a marcat profund și de care își aduce aminte cu înfrigurare și astăzi. În prima etapă au fost duși peste Prut la Bălți, iar după 3 săptămâni au fost îmbarcați în vagoane și transportați în regiunea Donbas la Krasna Luci. Au urmat anii grei ai prizonieratului în care foarte mulți camarazi au fost răpuși de frig, foamete și condițiile mizere din lagăr.

La mulți ani!!!!

Coșmarul veteranului Vasile MUNTEAN se încheie la 28.09.1948 când este eliberat din prizonierat și se întoarce acasă în localitatea Ohaba. A fost o duminica frumoasa în care am avut din nou privilegiul și bucuria să fim alături de un erou a cărui poveste de viață este veritabilă filă de istorie.
La multi ani fericiți, brav veteran, Vasile MUNTEAN!

Ansamblul troiței cimitirului eroilor ”Libertatea” a fost definitivat

Eroii nostri Veterani

Daca la începutul lunii noiembrie vă prezentam una din activitățile sucursalei AMVVD București, constând în acțiunea de igienizare a cimitirului eroilor Libertatea al comunei Dichiseni, judetul Călărași, astăzi a venit vremea să vă prezentăm definitivarea ansamblului troiței închinată eroilor români de la intrarea în cimitir.

În urmă cu o lună

Cu eforturi deosebite din partea primăriei Călărași, prin viceprimarul Dragu Niculae și cu ajutorul președintelui sucursalei AMVVD Călărași, Ion Oprișan, s-a reușit protejarea troiței închinate eroilor neamului și amenajarea ansamblului limitrof prin betonare și amenajare peisagistică, eroii ce și-au gasit aici locul de odihnă fiind onorați așa cum au meritat dintotdeauna.

Protejare și amenajare troiță

”Neamul este etern prin cultul eroilor. Eroii sunt cei dragi nouă. …Eroii, oameni căzuti pe câmpurile de luptă de-a lungul istoriei au luptat pentru apărarea pământului strămoșesc, a ființei naționale, pentru apărarea religiei. Ei și-au dat viața pentru ca noi să fim liberi, ei sunt eroii noștri”- spunea marele istoric și prim-ministru al României Nicolae Iorga.

Pentru că AMVVD își onorează așa cum se cuvine eroii…

Oamenii din spatele timpului – veteranii de război

Veterani
Lt.col. Barbulescu Petre Anton

Locotenent colonel în retragere BĂRBULESCU PETRE-ANTON în vârstă de 98 de ani se numără printre puținii veterani în viață, participanți la cel de al Doilea Război Mondial, ai municipiului Sighișoara.


Militari din cadrul Batalionului 72 Apărare CBRN ,,NEGRU-VODĂ” l-au vizitat pe veteran, au ajutat la pregatirea locuinței pentru sărbătorile de iarnă și l-au aprovizionat cu câteva alimente.

Acasă la veteran


Născut în Craiova în data de 08 niembrie 1923, a fost încorporat la data de 03.11.1943, participând la Campania militară din Est în calitate de comandant pluton mitraliere grele în luptele din jurul orașului ODESA. Veteranul a împărtășit militarilor în special luptele din zilele de 13-20 septembrie 1944 la Paulis-Radna, cand elevii ostasi si comandantii lor din scoala Militara Radna, constituiti in Detasamentul Paulis, au facut suprema jertfa in luptele cu trupele hitleriste si horthyste ce invadasera Nord-Vestul Romaniei dupa odiosul Dictat de la Viena.

Întiparit în memorie i-a rămas distrugerea carelor de lupta ale Diviziei Blindată Nr. 1 ungară „Budapesta”, împotriva cărora a luptat timp de o săptămână, trupele române au rezistat unui inamic superior atât ca număr cât și ca tehnică de luptă. Pe Valea Mureşului ofensiva era dusă de Divizia maghiară Budapesta, cu un efectiv de circa 20.000 de militari, însă înaintarea i-a fost oprită la Păuliş de un detaşament român format din trei batalioane de elevi de la Şcoala de subofiţeri în rezervă de la Radna, un batalion din Regimentul 9 infanterie şi divizionul 61 artilerie grea, în total peste 1.800 de militari.
Între 13 – 20 septembrie 1944, ostaşii români au rezistat eroic unui inamic mult superior atât ca număr, cât şi ca tehnică de luptă.

Veteranul a fost recompensat cu medalii

Veteranul a fost recompensat pentru faptele sale de armă prin următoarele decorații:
– Medalia „Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial, 1941-1945” care se instituie pentru a comemora serviciile militare aduse statului roman in timpul celui de-al doilea razboi mondial;

-Medalia ,, Barbatie si Credință clasa a III”.

A fost foarte amabil și s-a bucurat de vizita noastră, și noi militarii Batalionului 72 Apărare CBRN „Negru Vodă” il vom sprijini ori de câte ori este nevoie.

Sucursala AMVVD Sighișoara, prin președintele Plt Adj pr Țuca Petru.

Amvvd Constanța prezintă onorul generalului-maior Radu Theodoru, oferindu-i emblema asociației

Evenimente Veterani

Pentru că ne onorăm eroii și veteranii, avem bucuria să îi înmânăm domnului General Maior Radu Theodoru emblema Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități.

„In timpul războiului, a participat, ca infanterist, la operațiunile de curățare a teritoriului românesc de trupele inamice și s-a acoperit de glorie pe Frontul de răsărit.

A participat la cele mai dificile aplicații militare, acordându-i-se încrederea de a face parte din unitatea de alarmă a Regimentului, zburând în luptă, în condiții dificile împotriva aviației inamice, spunând: „Vreau să zbor, să aud motorul mergând rotund, să văd patrule de vânători în stânga și în dreapta, să văd întinsa și rodnica câmpie a patriei sub aripile de oțel.”

Multă sănătate, domnule general maior Radu Theodoru!

AMVVD CONSTANȚA prin președintele Sucursalei, Cristian Crăciun

După ce obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor (1942), se orientează spre o carieră în aviație. Astfel, urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București – Secția Naviganți de la Cotroceni (1943-1945) și ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946). După terminarea acestor școli, devine pilot de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor” (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior. Ulterior este avansat în retragere, până la gradul de general maior.

Începând cu 1952, se dedică vieții literare, debutând la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi”, cu romanul istoric „Brazdă și paloș” (1954-1956). Ulterior, este redactor al revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra” din Brașov, secretar al Uniunii Scriitorilor – Filiala Brașov și vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă – Brașov (1965-1970).

Mai multe date biografice gasiți pe Wikipedia